Inteligența artificială (AI) devine o tendință tehnologică extrem de populară în prezent, fiind prezentă în numeroase domenii ale vieții, de la afaceri și educație până la sănătate. Așadar, ce este inteligența artificială și ce tipuri de AI există? Înțelegerea tipurilor comune de inteligență artificială ne va ajuta să înțelegem cum funcționează AI și să o aplicăm eficient în practică.

Inteligența artificială (AI) este o tehnologie care permite mașinilor (în special calculatoarelor) să „învețe” și să „gândească” ca oamenii. În loc să fie programate cu instrucțiuni fixe, AI utilizează algoritmi de machine learning (învățare automată) pentru a învăța din date și a imita capacitățile cognitive umane.

Astfel, calculatoarele pot îndeplini sarcini care necesită gândire, precum analiza problemelor, înțelegerea limbajului, recunoașterea vocii și imaginilor sau luarea deciziilor inteligente.

Pentru a înțelege mai bine AI, aceasta este adesea clasificată în două moduri principale: (1) clasificare după nivelul de dezvoltare a inteligenței (gradul de inteligență sau capacitate a AI comparativ cu omul) și (2) clasificare după funcție și gradul de asemănare cu omul (modul de funcționare și comportamentul AI comparativ cu inteligența umană). Astăzi, haideți să explorăm împreună INVIAI detaliat fiecare tip de AI conform ambelor clasificări prezentate mai jos!

Clasificarea AI bazată pe nivelul de dezvoltare (ANI, AGI, ASI)

Prima metodă împarte AI în 3 tipuri principale în funcție de nivelul de inteligență și aria de competență a sistemului AI. Acestea sunt: AI slab (Artificial Narrow Intelligence - ANI), AI puternic (Artificial General Intelligence - AGI) și AI superinteligent (Artificial Super Intelligence - ASI).

Dintre acestea, AI slab (sau AI îngust) este singurul tip existent în prezent, în timp ce AI puternic și AI superinteligent sunt încă în faza de cercetare sau ipoteză. Să analizăm caracteristicile fiecărui tip:

Inteligența artificială îngustă (AI slab – Artificial Narrow Intelligence)

AI slab (Narrow AI) sunt sisteme de inteligență artificială proiectate să îndeplinească o sarcină specifică sau un set limitat de sarcini. Important este că acest tip de AI este inteligent doar într-un domeniu restrâns pentru care a fost programat, fără capacitatea de a înțelege sau învăța dincolo de acest domeniu. Majoritatea aplicațiilor AI actuale sunt de tip AI îngust și, practic, acesta este singurul tip de AI utilizat pe scară largă.

Un exemplu clasic de AI îngust sunt asistenții virtuali precum Siri, Alexa, Google Assistant – aceștia pot primi comenzi vocale pentru setarea alarmelor, căutarea de informații, trimiterea de mesaje... dar nu pot executa singuri alte sarcini în afara celor programate. În plus, AI slab este prezent în multe alte aplicații familiare, inclusiv:

• Sisteme de recomandare pe platforme precum Netflix, Spotify (recomandă filme, melodii în funcție de preferințele utilizatorului).
• Chatbot-uri automate care asistă clienții, simulând conversații pentru a răspunde întrebărilor de bază prin text sau voce.
• Vehicule autonome (precum mașinile electrice Tesla) și roboți industriali – folosesc AI pentru a se conduce singuri, dar doar în situații predefinite.
• Recunoaștere de imagini, fețe și voci – de exemplu, funcția de recunoaștere facială pentru deblocarea telefonului sau traducerea vocală (Google Translate).

Aceste aplicații demonstrează că AI îngust este omniprezentă în viața noastră și adesea depășește oamenii în sarcini specifice (de exemplu, AI poate analiza volume mari de date mult mai rapid decât un om). Totuși, AI îngust nu are o „inteligență generală”, nu poate conștientiza sau înțelege dincolo de domeniul său specializat.

Inteligența artificială generală (AI puternic – Artificial General Intelligence)

AI puternic (General AI) este conceptul de inteligență artificială cu capacități echivalente omului în toate aspectele cognitive. Aceasta înseamnă că un sistem AI puternic poate înțelege, învăța și îndeplini toate sarcinile intelectuale pe care le poate face un om, având capacitatea de gândire independentă, creativitate și adaptare flexibilă la situații complet noi.

Acesta este obiectivul suprem al cercetătorilor în AI – crearea unei inteligențe artificiale cu conștiință și inteligență generală asemănătoare creierului uman.

Totuși, în prezent AI puternic există doar teoretic. Nu există niciun sistem AI care să fi atins cu adevărat nivelul AGI. Dezvoltarea AI puternic necesită salturi majore în cercetarea științifică, în special în simularea modului în care oamenii gândesc și învață. Cu alte cuvinte, încă nu știm cum să învățăm o mașină să aibă conștiință de sine și inteligență flexibilă identică cu cea umană.

Unele modele AI moderne (cum ar fi modelele mari de limbaj precum GPT) au arătat scântei de inteligență generală, dar în esență rămân AI îngust antrenate pentru o sarcină specifică (de exemplu, înțelegerea și generarea de text), nu AI puternic autentic.

Inteligența artificială superinteligentă (AI super – Artificial Super Intelligence)

AI super (Super AI) este conceptul unei inteligențe artificiale care depășește capacitățile umane în toate privințele. Un sistem super AI nu doar că poate face ceea ce poate omul, ci o face mult mai bine – mai rapid, mai inteligent, mai precis în toate domeniile.

AI super poate învăța singur, se poate auto-îmbunătăți și poate lua decizii sau propune soluții la care oamenii nici nu s-au gândit. Aceasta este considerată cea mai avansată etapă de dezvoltare a AI, când mașinile ating o inteligență superioară.

În prezent, AI super există doar în imaginație și teorie – nu am creat încă un astfel de sistem.

Mulți experți consideră că atingerea AI super poate fi încă foarte departe sau incertă. În plus, perspectiva unei inteligențe artificiale super ridică numeroase îngrijorări: dacă într-o zi mașinile devin mai inteligente decât oamenii, vor controla oamenii sau vor reprezenta un risc pentru umanitate? Problemele etice și de siguranță legate de AI superinteligentă sunt subiecte fierbinți de dezbatere.

Cu toate acestea, oamenii de știință continuă să cerceteze acest obiectiv, deoarece cred că AI super, dacă este bine controlată, ar putea ajuta la rezolvarea celor mai dificile probleme ale umanității în viitor.

(Pe scurt, în funcție de nivelul de dezvoltare, în prezent am atins doar AI slab (îngust) – sisteme AI specializate pe sarcini specifice. AI puternic este în cercetare, iar AI super rămâne un vis de viitor. Următorul pas este să vedem cum AI poate fi clasificată și după comportament și gradul de „inteligență” în funcționare.)

Clasificarea AI bazată pe funcție (Reactive, Limited Memory, Theory of Mind, Self-Aware)

A doua metodă de clasificare se concentrează pe modul de funcționare și gradul de „înțelegere” al AI comparativ cu omul. Conform acestei clasificări, AI este împărțită în 4 tipuri în ordine crescătoare: Mașini reactive (Reactive Machines), AI cu memorie limitată (Limited Memory), AI cu teorie a minții (Theory of Mind) și AI conștientă de sine (Self-Aware).

Fiecare tip reprezintă un nivel evolutiv în capacitatea AI de a imita percepția și interacțiunea umană. Iată detaliile fiecărui tip:

Tehnologia AI reactivă (Reactive Machine)

Aceasta este cea mai simplă formă de inteligență artificială. AI reactivă sunt sisteme care răspund doar la situațiile prezente pe baza programării, fără capacitatea de a „memora” experiențe trecute. Cu alte cuvinte, ele nu au memorie și nu pot folosi experiența pentru a influența deciziile viitoare.

Un exemplu clasic de AI reactivă sunt programele de șah. Calculatoarele de șah precum Deep Blue pot analiza poziția curentă pe tabla de joc și alege cea mai bună mutare pe baza algoritmilor, dar nu „își amintesc” partidele anterioare sau nu învață din experiență; fiecare partidă începe ca o reacție mecanică.

Totuși, AI reactivă poate avea performanțe foarte ridicate în sarcina sa – de fapt, calculatoarele au învins mari maeștri mondiali la șah, demonstrând puterea calculului în domenii restrânse.

Caracteristica AI reactive este viteza mare de răspuns și comportamentul predictibil. Totuși, cel mai mare dezavantaj este lipsa capacității de învățare: dacă mediul sau regulile se schimbă față de programarea inițială, sistemul nu se poate adapta.

Astăzi, AI reactivă este folosită pe scară largă în sisteme automate care necesită reacții imediate și simple, cum ar fi controlerele automate din mașinile industriale care funcționează după condiții fixe.

AI cu memorie limitată (Limited Memory)

AI cu memorie limitată reprezintă nivelul următor, unde sistemele AI pot stoca și utiliza o cantitate limitată de informații din trecut pentru a lua decizii. Spre deosebire de AI reactivă pură, acest tip de AI învață din date istorice (chiar dacă într-un mod limitat) pentru a-și îmbunătăți răspunsurile viitoare.

Majoritatea modelelor moderne de învățare automată (machine learning) fac parte din această categorie, fiind antrenate pe seturi de date existente și folosind experiența acumulată pentru a face predicții.

Un exemplu tipic de AI cu memorie limitată este tehnologia vehiculelor autonome. Mașinile autonome colectează date de la senzori (camere, radar etc.) despre mediul înconjurător și țin temporar minte informații importante (precum poziția altor vehicule sau obstacolele de pe drum) pentru a decide când să accelereze, să frâneze sau să schimbe direcția în siguranță.

Deși mașina nu își amintește tot ce a văzut vreodată, în timpul funcționării actualizează constant informațiile și folosește o „memorie pe termen scurt” pentru a gestiona situațiile – aceasta este caracteristica AI cu memorie limitată.

Multe aplicații AI înguste actuale sunt de fapt AI cu memorie limitată. De exemplu, sistemele de recunoaștere facială funcționează învățând dintr-un volum mare de imagini de antrenament (memorie de antrenament) și apoi reținând trăsăturile principale ale fețelor noi pentru a verifica dacă se potrivesc cu baza de date.

Asistenții virtuali sau chatbot-urile inteligente se bazează, de asemenea, pe modele antrenate și pot reține contextul conversației pe termen scurt (de exemplu, întrebarea anterioară) pentru a răspunde mai natural. În general, AI cu memorie limitată reprezintă majoritatea sistemelor AI actuale, oferind performanțe superioare AI reactive prin utilizarea datelor istorice, dar nu au conștiință de sine deplină.

Teoria minții (Theory of Mind)

„Teoria minții” în AI nu este o tehnologie concretă, ci un concept care indică nivelul de inteligență artificială capabilă să înțeleagă oamenii la un nivel mai profund. Termenul este împrumutat din psihologie – capacitatea de a înțelege că alții au emoții, gânduri, credințe și intenții proprii. Un AI care atinge nivelul Theory of Mind va putea recunoaște și estima starea mentală a oamenilor sau a altor entități în timpul interacțiunii.

Imaginați-vă un robot care știe dacă sunteți fericit sau trist pe baza expresiei faciale și a tonului vocii, apoi își ajustează comportamentul în consecință – acesta este obiectivul AI cu teoria minții. La acest nivel, AI nu doar procesează date mecanic, ci trebuie să înțeleagă factori precum emoțiile și motivațiile interlocutorului. Acest lucru îi permite AI să interacționeze social mai natural, creând asistenți virtuali sau roboți capabili de empatie și răspunsuri asemănătoare oamenilor reali.

În prezent, AI cu teoria minții este încă în faza de cercetare. Unele sisteme AI au început să integreze recunoașterea emoțiilor (de exemplu, detectarea tonului furios sau a feței triste), dar pentru a atinge complet Theory of Mind mai este cale lungă. Acesta este un pas necesar spre AI puternic, deoarece pentru a avea inteligență asemănătoare omului, mașinile trebuie să înțeleagă oamenii.

Cercetătorii AI continuă să experimenteze pentru a învăța mașinile să înțeleagă factori non-datali precum emoțiile și cultura – o provocare majoră în acest domeniu.

AI conștientă de sine (Self-Aware AI)

Aceasta este cea mai înaltă și totodată cea mai ambițioasă etapă în domeniul AI: crearea unor mașini conștiente de propria existență. AI conștientă de sine înseamnă un sistem AI care nu doar înțelege lumea înconjurătoare, ci știe cine este, are conștiință de sine și poate percepe starea sa internă, asemenea oamenilor conștienți de propria identitate.

În prezent, AI conștientă de sine nu există; este doar o idee ipotetică. Pentru ca o mașină să ajungă la acest nivel, ar trebui să reproducă nu doar inteligența, ci și sufletul uman – ceva ce nici măcar noi nu înțelegem pe deplin. Dacă într-o zi AI conștientă de sine devine realitate, va fi o revoluție majoră pentru umanitate, dar va aduce și numeroase probleme etice.

De exemplu, o AI conștientă ar putea fi considerată o „ființă vie” cu drepturi? Dacă are emoții, avem responsabilitatea morală față de ea ca față de oameni? Și, mai important, ce se întâmplă dacă o inteligență artificială conștientă devine superioară oamenilor – va respecta ordinele sau își va stabili propriile scopuri?

Aceste întrebări nu au încă răspunsuri clare. De aceea, AI conștientă de sine rămâne până acum doar în literatura științifico-fantastică și filme.

Totuși, cercetarea în această direcție ne ajută să înțelegem mai profund natura conștiinței și inteligenței, ceea ce poate conduce la crearea unor sisteme AI mai inteligente la niveluri inferioare. Viitorul AI conștiente de sine poate fi încă îndepărtat, dar este ținta supremă în evoluția inteligenței artificiale a omenirii.

Se poate observa că tipurile comune de inteligență artificială în prezent sunt în principal AI îngustă (AI slabă) – sisteme inteligente specializate în rezolvarea unei sarcini sau a unui grup restrâns de sarcini. Asistenții virtuali, chatbot-urile, vehiculele autonome, sistemele de recomandare și recunoaștere vocală din jurul nostru sunt toate realizări ale AI înguste dezvoltate la un nivel foarte avansat.

În schimb, AI puternică și nivelurile superioare precum AI cu teoria minții sau AI conștientă de sine sunt încă în viitor, necesitând mulți ani (chiar decenii) de cercetare. Deși există multe provocări, progresul continuu al AI promite să deschidă noi orizonturi pentru știință și viața umană.

Înțelegerea clară a tipurilor de AI ne ajută să evaluăm corect stadiul actual al acestei tehnologii și potențialul său de dezvoltare, oferindu-ne o perspectivă adecvată pentru a aplica AI eficient și în siguranță în viața și munca noastră.

Pe scurt, inteligența artificială face progrese remarcabile și devine tot mai integrată în viața oamenilor. Clasificarea AI în diferite niveluri și tipuri ne ajută să înțelegem esența fiecărei tehnologii, să valorificăm avantajele AI actuale și să ne pregătim pentru viitor când vor apărea forme mai avansate de AI.

Odată cu dezvoltarea rapidă a științei calculatoarelor, cine știe, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom asista la apariția AI puternice sau chiar a inteligenței artificiale superinteligente – ceva ce astăzi este doar în imaginație. Cu siguranță, AI va rămâne un domeniu cheie care va modela viitorul societății umane, iar înțelegerea corectă a acesteia de acum este esențială.