Riscurile utilizării inteligenței artificiale

Inteligența Artificială (IA) este acum integrată în tot, de la asistenții pentru smartphone-uri și fluxurile de social media până la domeniile sănătății și transporturilor. Aceste tehnologii aduc beneficii fără precedent, dar vin și cu riscuri și provocări semnificative.

În acest articol, să explorăm împreună cu INVIAI riscurile utilizării IA în toate domeniile și tipurile de IA – de la chatboți și algoritmi până la roboți – bazându-ne pe informații din surse oficiale și internaționale.

Prejudecăți și discriminare în sistemele IA

Un risc major al IA este consolidarea prejudecăților și discriminării nedrepte. Modelele IA învață din date care pot reflecta prejudecăți sau inegalități istorice; ca urmare, un sistem IA poate trata oamenii diferit în funcție de rasă, gen sau alte caracteristici, perpetuând astfel nedreptăți.

IA generală defectuoasă poate provoca daune prin decizii părtinitoare legate de caracteristici protejate precum rasa, genul, cultura, vârsta și dizabilitatea.

— Raport internațional privind siguranța IA

Organizații globale precum UNESCO avertizează că, fără măsuri de echitate, IA riscă "să reproducă prejudecăți și discriminări din lumea reală, să alimenteze diviziuni și să amenințe drepturile și libertățile fundamentale ale omului". Asigurarea că sistemele IA sunt antrenate pe date diverse, reprezentative și auditate pentru prejudecăți este esențială pentru prevenirea discriminării automate.

Prejudecăți și discriminare în sistemele IA

Pericolele dezinformării și deepfake-urilor

Capacitatea IA de a genera texte, imagini și videoclipuri hiper-realiste a stârnit temeri privind o avalanșă de dezinformare. IA generativă poate produce articole de știri false convingătoare, imagini false sau videoclipuri deepfake greu de distins de realitate.

De fapt, dezinformarea și diseminarea de informații false alimentate de IA reprezintă una dintre "cele mai mari provocări pentru procesul democratic" – mai ales cu miliarde de oameni care urmează să voteze la alegerile viitoare. Media sintetică, precum videoclipurile deepfake și vocile clonate de IA, pot fi folosite ca arme pentru a răspândi propagandă, a imita figuri publice sau a comite fraude.

Oficialii avertizează că actorii rău intenționați pot folosi IA pentru campanii de dezinformare la scară largă, facilitând inundarea rețelelor sociale cu conținut fals și semănând haos. Riscul este un mediu informațional cinic în care cetățenii nu pot avea încredere în ceea ce văd sau aud, subminând discursul public și democrația.

Pericolele dezinformării și deepfake-urilor în IA

Amenințări la adresa intimității și supravegherea în masă

Utilizarea pe scară largă a IA ridică probleme serioase de confidențialitate. Sistemele IA necesită adesea cantități enorme de date personale – de la fețele și vocile noastre până la obiceiurile de cumpărături și locație – pentru a funcționa eficient. Fără protecții puternice, aceste date pot fi abuzate sau exploatate.

De exemplu, recunoașterea facială și algoritmii predictivi ar putea permite supravegherea omniprezentă, urmărind fiecare mișcare a indivizilor sau evaluând comportamentul lor fără consimțământ.

Confidențialitatea este un drept esențial pentru protejarea demnității umane, autonomiei și agenției, care trebuie respectat pe tot parcursul ciclului de viață al unui sistem IA.

— Agențiile de protecție a datelor

Dacă dezvoltarea IA va depăși reglementările privind confidențialitatea, indivizii ar putea pierde controlul asupra propriilor informații. Societatea trebuie să asigure guvernanță robustă a datelor, mecanisme de consimțământ și tehnici de protejare a intimității pentru ca tehnologiile IA să nu devină instrumente de supraveghere necontrolată.

Amenințări la adresa intimității și supravegherea în masă

Eșecuri de siguranță și daune neintenționate

Deși IA poate automatiza decizii și sarcini fizice cu o eficiență supraumană, poate eșua în moduri imprevizibile, provocând daune reale. Încredințăm IA responsabilități din ce în ce mai critice pentru siguranță – cum ar fi conducerea mașinilor, diagnosticarea pacienților sau gestionarea rețelelor electrice – dar aceste sisteme nu sunt infailibile.

Defecțiunile, datele de antrenament eronate sau situațiile neprevăzute pot determina IA să ia decizii periculoase. IA unei mașini autonome ar putea identifica greșit un pieton, iar IA medicală ar putea recomanda un tratament greșit, cu consecințe potențial fatale.

Daunele nedorite (riscuri de siguranță), precum și vulnerabilitățile la atacuri (riscuri de securitate) trebuie evitate și abordate pe tot parcursul ciclului de viață al sistemelor IA pentru a asigura siguranța și securitatea umană, de mediu și a ecosistemelor.

— Ghiduri internaționale pentru IA

Cu alte cuvinte, sistemele IA trebuie testate riguros, monitorizate și construite cu mecanisme de siguranță pentru a minimiza riscul de defecțiuni. Încrederea excesivă în IA poate fi, de asemenea, riscantă – dacă oamenii ajung să aibă încredere oarbă în deciziile automate, s-ar putea să nu intervină la timp când ceva merge prost.

Asigurarea supravegherii umane este, prin urmare, esențială. În utilizările cu miză mare (precum sănătatea sau transportul), deciziile finale trebuie să rămână subiectul judecății umane. Menținerea siguranței și fiabilității IA este o provocare continuă, care necesită un design atent și o cultură a responsabilității din partea dezvoltatorilor IA.

Eșecuri de siguranță și daune neintenționate în IA

Înlocuirea locurilor de muncă și perturbarea economică

Impactul transformator al IA asupra economiei este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, IA poate crește productivitatea și crea industrii complet noi; pe de altă parte, prezintă un risc de înlocuire a milioane de lucrători prin automatizare.

Multe locuri de muncă – în special cele care implică sarcini de rutină, repetitive sau date ușor de analizat – sunt vulnerabile să fie preluate de algoritmi IA și roboți.

Deși economia poate crea și noi roluri (posibil chiar mai multe locuri de muncă decât cele pierdute pe termen lung), tranziția va fi dureroasă pentru mulți. Locurile de muncă câștigate necesită adesea competențe diferite, mai avansate sau sunt concentrate în anumite centre tehnologice, ceea ce înseamnă că mulți lucrători înlocuiți s-ar putea confrunta cu dificultăți în a-și găsi un nou loc.

Această nepotrivire între competențele lucrătorilor și cerințele noilor roluri conduse de IA ar putea duce la creșterea șomajului și inegalității dacă nu este abordată. De fapt, factorii de decizie și cercetătorii avertizează că avansul rapid al IA ar putea aduce "perturbări pe piața muncii și inegalități economice de putere" la scară sistemică.

Fără măsuri proactive (precum programe de recalificare, educație în competențe IA și rețele de siguranță socială), IA ar putea adânci decalajele socioeconomice, creând o economie condusă de IA în care cei care dețin tehnologia obțin majoritatea beneficiilor.

Pregătirea forței de muncă pentru impactul IA este esențială pentru a asigura o distribuție largă a beneficiilor automatizării și pentru a preveni tulburările sociale cauzate de pierderea masivă a locurilor de muncă.

Înlocuirea locurilor de muncă și perturbarea economică în IA

Utilizarea criminală, fraude și amenințări de securitate

IA este un instrument puternic care poate fi folosit la fel de ușor în scopuri nefaste ca și în scopuri nobile. Cybercriminalii și alți actori rău intenționați exploatează deja IA pentru a-și îmbunătăți atacurile.

De exemplu, IA poate genera e-mailuri sau mesaje vocale de phishing extrem de personalizate (prin clonarea vocii cuiva) pentru a păcăli oamenii să dezvăluie informații sensibile sau să trimită bani. De asemenea, poate fi folosită pentru a automatiza hackingul, găsind vulnerabilități software la scară largă sau pentru a dezvolta malware care se adaptează pentru a evita detectarea.

Actorii rău intenționați pot folosi IA pentru operațiuni de dezinformare și influență la scară largă, fraude și escrocherii.

— Raport comandat de guvernul Regatului Unit

Center for AI Safety identifică utilizarea malițioasă a IA ca o preocupare majoră, menționând scenarii în care sistemele IA sunt folosite de infractori pentru fraude și atacuri cibernetice la scară largă.

Viteza, amploarea și sofisticarea pe care le oferă IA ar putea copleși apărarea tradițională – imaginați-vă mii de apeluri de escrocherie generate de IA sau videoclipuri deepfake care vizează securitatea unei companii într-o singură zi.

Pe măsură ce instrumentele IA devin mai accesibile, bariera pentru a comite astfel de activități malițioase scade, ceea ce poate duce la o creștere a criminalității augmentate de IA.

Aceasta necesită noi abordări în securitatea cibernetică și aplicarea legii, cum ar fi sisteme IA care pot detecta deepfake-uri sau comportamente anormale și cadre legale actualizate pentru a trage la răspundere infractorii. În esență, trebuie să anticipăm că orice capacitate oferită de IA beneficiarilor, ar putea fi oferită în egală măsură infractorilor – și să ne pregătim în consecință.

Utilizarea criminală, fraude și amenințări de securitate în IA

Militarizarea și armele autonome

Poate cel mai înfricoșător risc al IA apare în contextul războiului și securității naționale. IA este integrată rapid în sistemele militare, ridicând perspectiva armelor autonome („roboți ucigași”) și luării deciziilor în luptă de către IA.

Aceste tehnologii pot reacționa mai rapid decât orice om, dar eliminarea controlului uman asupra folosirii forței letale este plină de pericole. Există riscul ca o armă controlată de IA să selecteze ținta greșită sau să escaladeze conflictele în moduri neprevăzute.

Dacă națiunile se grăbesc să-și echipeze arsenalul cu arme inteligente, ar putea declanșa o cursă destabilizatoare a înarmării. Mai mult, IA ar putea fi folosită în războiul cibernetic pentru a ataca autonom infrastructuri critice sau a răspândi propagandă, estompând linia dintre pace și conflict.

Dezvoltarea IA în război, dacă este concentrată în mâinile câtorva, ar putea fi impusă oamenilor fără ca aceștia să aibă un cuvânt de spus în modul în care este folosită, subminând securitatea și etica globală.

— Națiunile Unite

Sistemele de arme autonome ridică, de asemenea, dileme legale și morale – cine este responsabil dacă o dronă IA ucide din greșeală civili? Cum respectă astfel de sisteme dreptul internațional umanitar?

Aceste întrebări fără răspuns au dus la apeluri pentru interzicerea sau reglementarea strictă a anumitor arme dotate cu IA. Asigurarea supravegherii umane asupra oricărei IA care poate lua decizii de viață și moarte este considerată primordială. Fără aceasta, riscul nu este doar greșelile tragice pe câmpul de luptă, ci și erodarea responsabilității umane în război.

Militarizarea și armele autonome în IA

Lipsa transparenței și responsabilității

Majoritatea sistemelor IA avansate funcționează astăzi ca „cutii negre” – logica lor internă este adesea opacă chiar și pentru creatorii lor. Această lipsă de transparență creează riscul ca deciziile IA să nu poată fi explicate sau contestate, ceea ce este o problemă serioasă în domenii precum justiția, finanțele sau sănătatea, unde explicabilitatea poate fi o cerință legală sau etică.

Dacă IA refuză cuiva un împrumut, diagnostichează o boală sau decide cine poate fi eliberat condiționat din închisoare, natural vrem să știm de ce. Cu unele modele IA (în special rețele neuronale complexe), oferirea unei raționamente clare este dificilă.

Lipsa transparenței ar putea submina posibilitatea de a contesta eficient deciziile bazate pe rezultatele produse de sistemele IA și ar putea încălca dreptul la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă.

— UNESCO

Cu alte cuvinte, dacă nici utilizatorii, nici reglementatorii nu pot înțelege cum IA ia decizii, devine aproape imposibil să se tragă pe cineva la răspundere pentru greșelile sau prejudecățile apărute.

Pentru a combate acest lucru, experții susțin tehnici de IA explicabilă, audituri riguroase și cerințe de reglementare ca deciziile IA să fie trasabile la o autoritate umană.

De fapt, ghidurile etice globale insistă că trebuie "să fie întotdeauna posibilă atribuirea responsabilității etice și legale" pentru comportamentul sistemelor IA unei persoane sau organizații. Oamenii trebuie să rămână în cele din urmă responsabili, iar IA să asiste, nu să înlocuiască judecata umană în chestiuni sensibile. Altfel, riscăm să creăm o lume în care deciziile importante sunt luate de mașini insondabile, ceea ce este o rețetă pentru nedreptate.

Lipsa transparenței și responsabilității în utilizarea IA la locul de muncă

Concentrarea puterii și inegalitatea

Revoluția IA nu se desfășoară uniform în întreaga lume – un număr mic de corporații și țări domină dezvoltarea IA avansate, ceea ce implică propriile riscuri.

Modelele IA de ultimă generație necesită resurse enorme de date, talente și calcul pe care doar giganții tehnologici (și guvernele bine finanțate) le dețin în prezent.

Aceasta a condus la o lanț de aprovizionare global foarte concentrat, singular și integrat, care favorizează câteva companii și țări.

— Forumul Economic Mondial

Această concentrare a puterii IA ar putea duce la control monopolistic asupra tehnologiilor IA, limitând concurența și opțiunile consumatorilor. De asemenea, ridică pericolul ca prioritățile acelor câteva companii sau națiuni să modeleze IA în moduri care nu țin cont de interesul public larg.

Acest dezechilibru ar putea agrava inegalitățile globale: națiunile și firmele bogate avansează rapid folosind IA, în timp ce comunitățile mai sărace nu au acces la cele mai noi instrumente și suferă pierderi de locuri de muncă fără a beneficia de avantajele IA.

În plus, o industrie IA concentrată ar putea sufoca inovația (dacă noii veniți nu pot concura cu resursele celor existenți) și ar putea reprezenta riscuri de securitate (dacă infrastructura critică IA este controlată de doar câteva entități, devine un punct unic de eșec sau manipulare).

Abordarea acestui risc necesită cooperare internațională și, posibil, noi reglementări pentru democratizarea dezvoltării IA – de exemplu, susținerea cercetării deschise, asigurarea accesului echitabil la date și resurse de calcul și elaborarea de politici (precum propunerea UE pentru Legea IA) pentru a preveni practicile abuzive ale „gardienilor IA”. Un peisaj IA mai incluziv ar ajuta la asigurarea faptului că beneficiile IA sunt împărțite global, în loc să adâncească decalajul dintre cei care au tehnologie și cei care nu au.

Concentrarea puterii și inegalitatea

Impactul asupra mediului al IA

Adesea trecut cu vederea în discuțiile despre riscurile IA este amprenta sa asupra mediului. Dezvoltarea IA, în special antrenarea modelelor mari de învățare automată, consumă cantități uriașe de electricitate și putere de calcul.

Centrele de date pline cu mii de servere consumatoare de energie sunt necesare pentru a procesa torentele de date din care învață sistemele IA. Aceasta înseamnă că IA poate contribui indirect la emisiile de carbon și schimbările climatice.

Pe măsură ce investițiile în IA cresc, emisiile generate de funcționarea modelelor IA sunt așteptate să crească abrupt – raportul a estimat că cele mai importante sisteme IA ar putea emite împreună peste 100 de milioane de tone de CO₂ pe an, punând o presiune semnificativă asupra infrastructurii energetice.

Pentru a pune în perspectivă, centrele de date care alimentează IA cresc consumul de electricitate "de patru ori mai rapid decât creșterea generală a consumului de electricitate".

Pe lângă emisiile de carbon, IA poate consuma multă apă pentru răcire și produce deșeuri electronice pe măsură ce hardware-ul este actualizat rapid. Dacă nu este controlat, impactul asupra mediului al IA ar putea submina eforturile globale de sustenabilitate.

Acest risc impune ca IA să devină mai eficientă energetic și să utilizeze surse de energie mai curate. Cercetătorii dezvoltă tehnici de IA verde pentru a reduce consumul de energie, iar unele companii s-au angajat să compenseze costurile de carbon ale IA. Cu toate acestea, rămâne o preocupare urgentă că goana după IA ar putea avea un cost ecologic ridicat. Echilibrarea progresului tehnologic cu responsabilitatea ecologică este o altă provocare pe care societatea trebuie să o gestioneze pe măsură ce integrăm IA peste tot.

Impactul asupra mediului al IA

Riscuri existențiale și pe termen lung

Dincolo de riscurile imediate, unii experți avertizează asupra unor riscuri speculative, pe termen lung ale IA – inclusiv posibilitatea unei IA avansate care să scape de sub controlul uman. Deși sistemele IA de astăzi sunt limitate în capacități, cercetătorii lucrează activ pentru o IA generală care ar putea depăși oamenii în multe domenii.

Aceasta ridică întrebări complexe: dacă o IA devine mult mai inteligentă sau autonomă, ar putea acționa în moduri care amenință existența umanității? Deși pare science-fiction, figuri proeminente din comunitatea tehnologică și-au exprimat îngrijorarea privind scenarii de „IA rebelă”, iar guvernele tratează serios această discuție.

Experții au opinii diferite privind riscul ca umanitatea să piardă controlul asupra IA într-un mod care ar putea duce la rezultate catastrofale.

— Raport internațional privind siguranța IA

Consensul științific nu este uniform – unii cred că IA super-inteligentă este la decenii distanță sau poate fi menținută aliniată cu valorile umane, în timp ce alții văd o șansă mică, dar reală, de rezultate catastrofale.

În esență, se recunoaște că riscul existențial din partea IA, oricât de îndepărtat, nu poate fi complet exclus. Un astfel de rezultat ar putea implica o IA care urmărește obiectivele sale în detrimentul bunăstării umane (exemplul clasic fiind o IA care, dacă este programată greșit, decide să facă ceva dăunător la scară largă pentru că îi lipsesc constrângerile de bun simț sau morale).

Deși nicio IA de astăzi nu are o agenție la un asemenea nivel, ritmul avansării IA este rapid și imprevizibil, ceea ce constituie un factor de risc în sine.

Pregătirea pentru riscurile pe termen lung înseamnă investiții în cercetarea aliniamentului IA (asigurarea că obiectivele IA rămân compatibile cu valorile umane), stabilirea de acorduri internaționale privind cercetarea IA cu miză mare (asemănător tratatelor privind armele nucleare sau biologice) și menținerea supravegherii umane pe măsură ce sistemele IA devin mai capabile.

Viitorul IA oferă promisiuni imense, dar și incertitudini – iar prudența ne impune să luăm în considerare chiar și riscurile cu probabilitate scăzută, dar cu impact mare, în planificarea noastră pe termen lung.

Riscuri existențiale și pe termen lung în IA

Navigarea responsabilă a viitorului IA

IA este adesea comparată cu un motor puternic care poate propulsa umanitatea înainte – dar fără frâne și direcție, acel motor poate devia de la curs. După cum am văzut, riscurile utilizării IA sunt multifațetate: de la probleme imediate precum algoritmi părtinitori, știri false, invadarea intimității și tulburări pe piața muncii, până la provocări sociale mai largi precum amenințările de securitate, luarea deciziilor „cutie neagră”, monopolurile Big Tech, presiunea asupra mediului și chiar spectrul îndepărtat al pierderii controlului în fața unei IA super-inteligente.

Guvernele, organizațiile internaționale, liderii din industrie și cercetătorii colaborează tot mai mult pentru a aborda aceste preocupări – de exemplu, prin cadre precum:

• Cadru de gestionare a riscurilor IA al NIST din SUA (pentru a îmbunătăți încrederea în IA)
• Recomandarea globală privind etica IA a UNESCO
• Legea IA a Uniunii Europene

Astfel de eforturi urmăresc să maximizeze beneficiile IA, minimizând în același timp dezavantajele, asigurând că IA servește umanitatea și nu invers.