Cum afectează IA locurile de muncă?...

Inteligența Artificială (IA) transformă rapid lumea muncii. De pe liniile de producție până în birourile corporative, tehnologiile IA automatizează sarcini, sporesc capacitățile umane și chiar creează roluri complet noi.
Această natură duală – înlocuind unele locuri de muncă în timp ce generează altele – a stârnit atât entuziasm, cât și îngrijorare la nivel global.

De fapt, Fondul Monetar Internațional menționează că IA va afecta aproape 40% din locurile de muncă la nivel mondial, unele sarcini fiind preluate de mașini, iar altele îmbunătățite prin asistența IA. Pe măsură ce ne aflăm la pragul acestei revoluții tehnologice, este esențial să înțelegem cum influențează IA locurile de muncă în diverse industrii și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul muncii.

IA și înlocuirea locurilor de muncă: Amenințările automatizării

Una dintre cele mai mari temeri legate de IA este potențialul său de a înlocui angajații prin automatizare. Algoritmii avansați și roboții pot acum să execute multe sarcini de rutină sau repetitive mai rapid și mai ieftin decât oamenii.

O analiză frecvent citată realizată de Goldman Sachs estimează că IA generativă ar putea expune 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă la automatizare la nivel global, adică aproximativ 9% din forța de muncă globală. Multe dintre aceste locuri de muncă vulnerabile se regăsesc în domenii precum procesarea datelor, suportul administrativ și producția de rutină.

De exemplu, decenii de robotică industrială au reconfigurat deja producția preluând munca de pe liniile de asamblare și înlocuind angajații umani din fabrici. Doar în Statele Unite, se estimează că automatizarea a eliminat 1,7 milioane de locuri de muncă în producție din anul 2000. Acum, influența IA se extinde și în domenii de birou considerate anterior sigure de automatizare.

Software-ul IA, precum „boții” și modelele de învățare automată, pot analiza date, genera conținut și interacționa cu clienții. Aceasta crește riscul automatizării în rolurile administrative și de servicii. Locurile de muncă administrative și de birou (cum ar fi operatorii de introducere date sau procesatorii de salarii) sunt printre primele care pot fi automatizate prin IA.

În servicii pentru clienți și retail, IA face deja progrese: chatboții gestionează întrebările de rutină, iar chioșcurile de autoservire diminuează necesarul de casieri și operatori bancari.

Previziunile indică scăderi semnificative în aceste roluri – de exemplu, se estimează că numărul casierilor bancari va scădea cu 15% până în 2033, iar cel al casierilor cu aproximativ 11% în aceeași perioadă. Chiar și în vânzări și marketing, instrumentele IA pot realiza sarcini precum recomandări de produse și redactare de texte simple.

O analiză Bloomberg a constatat că IA ar putea înlocui potențial peste 50% din sarcinile efectuate de analiști de piață și reprezentanți de vânzări, în timp ce sarcinile manageriale de nivel înalt sunt mult mai puțin automatizabile. Pe scurt, rolurile cu componente repetitive sau de rutină sunt vulnerabile în fața mașinilor inteligente.

Este important de menționat că acest val de automatizare condusă de IA nu este doar teoretic – este deja în desfășurare. Companiile au început să integreze IA pentru a eficientiza operațiunile, uneori în detrimentul angajaților aflați la început de carieră.

Sondaje recente arată că aproximativ 23% dintre companii au înlocuit deja unii angajați cu ChatGPT sau instrumente IA similare, iar aproape jumătate dintre afacerile care folosesc astfel de IA raportează că aceasta a preluat direct sarcini anterior realizate de angajați.

Au existat chiar cazuri de concedieri legate de IA; de exemplu, o creștere a reducerilor de personal determinate de IA a fost raportată la începutul anului 2023, pe măsură ce firmele au adoptat chatboți pentru a prelua munca făcută anterior de oameni. Piața locurilor de muncă pentru începători resimte presiunea: multe sarcini de rutină pe care le realizau angajații juniori (colectarea datelor, analize de bază, redactarea rapoartelor etc.) pot fi acum automatizate, ceea ce înseamnă mai puține oportunități de „prim pas” pentru absolvenți.

Pe măsură ce IA continuă să se perfecționeze, experții avertizează că aria de aplicare a automatizării ar putea crește. Unele studii estimează că până la mijlocul anilor 2030, aproape 50% din locurile de muncă ar putea fi cel puțin parțial automatizate dacă capacitățile IA vor avansa în ritmul actual.

Totuși, este important să reținem că pierderea locurilor de muncă cauzată de IA tinde să se producă sarcină cu sarcină, nu brusc. În multe cazuri, IA automatizează anumite atribuții dintr-un loc de muncă (de exemplu, generarea de rapoarte de rutină), mai degrabă decât să elimine complet ocupația.

Aceasta înseamnă că angajații din rolurile afectate pot trece la concentrarea pe aspecte mai complexe sau mai umane ale muncii lor, în loc să fie înlocuiți peste noapte.

Economiștii compară adesea această situație cu schimbările tehnologice anterioare – în timp ce ATM-urile au automatizat tranzacțiile bancare de bază, angajații băncilor s-au orientat către gestionarea relațiilor și vânzări. Similar, dacă IA preia „munca de rutină”, oamenii se pot concentra pe sarcini strategice, creative sau interpersonale.

Cu toate acestea, perturbarea pe termen scurt provocată de IA este foarte reală pentru mulți angajați, iar efectele sale se resimt în numeroase industrii.

IA ca generator de locuri de muncă: Roluri și oportunități noi

În ciuda provocărilor, IA nu este doar un factor de reducere a locurilor de muncă – este și un puternic motor de creare a acestora. Istoria a demonstrat că marile progrese tehnologice tind să creeze mai multe locuri de muncă pe termen lung decât distrug, iar IA pare să urmeze acest tipar.

Ultima analiză a Forumului Economic Mondial indică faptul că progresele tehnologice (inclusiv IA) vor genera 170 de milioane de locuri de muncă noi până în 2030, în timp ce vor înlocui aproximativ 92 de milioane de roluri existente. Aceasta înseamnă un câștig net de aproximativ 78 de milioane de locuri de muncă la nivel global în deceniu.

Cu alte cuvinte, viitorul muncii ar putea aduce numeroase oportunități noi – dacă angajații vor avea competențele necesare pentru a le valorifica.

Multe dintre locurile de muncă emergente sunt cele care dezvoltă sau utilizează intens tehnologiile IA. Cererea pentru roluri precum specialiști IA, oameni de știință în date, ingineri în învățare automată și analiști big data este în creștere. Aceste ocupații abia existau acum un deceniu, dar sunt acum printre cele cu cea mai rapidă creștere.

De fapt, rolurile din domeniul tehnologic domină listele cu cele mai dinamice locuri de muncă, reflectând nevoia organizațiilor din toate sectoarele de talente pentru dezvoltarea, implementarea și gestionarea sistemelor IA.

Dincolo de sectorul tehnologic, apar categorii complet noi de muncă pentru susținerea ecosistemului IA. De exemplu, am asistat la creșterea pozițiilor precum antrenori de modele IA, ingineri de prompturi, eticieni IA și experți în explicabilitate, roluri dedicate instruirii sistemelor IA, creării inputurilor IA, abordării problemelor etice și interpretării deciziilor IA.
De asemenea, economia gig bazată pe date IA explodează – gândiți-vă la toți analiștii și etichetatorii de date care ajută la antrenarea algoritmilor (un job care nu exista până recent).

Esential, IA poate stimula creșterea locurilor de muncă și în domenii non-tehnologice prin creșterea productivității și reducerea costurilor. De exemplu, în sănătate, instrumentele IA pot asista medicii analizând imagini medicale sau sugerând diagnostice, permițând personalului medical să deservească mai mulți pacienți – ceea ce poate conduce la angajarea mai multor lucrători în sănătate pentru a face față cererii crescute.
În loc să înlocuiască doctorii sau asistentele, IA acționează ca un multiplicator de forță, ajutându-i să lucreze mai eficient.

De fapt, rolurile din economia îngrijirii sunt preconizate să crească semnificativ în următorii ani datorită sprijinului IA. De exemplu, nevoia de asistente medicale, îngrijitori personali și îngrijitori pentru vârstnici crește pe măsură ce populațiile îmbătrânesc, iar IA oferă instrumente suport (aplicații de monitorizare a sănătății sau asistenți roboți) care le permit acestor profesioniști să fie mai eficienți.
Rezultatul net este o cerere mai mare pentru astfel de roluri centrate pe om, nu mai mică. Forumul Economic Mondial a constatat că locurile de muncă din sănătate și educație (asistente, profesori, asistenți sociali etc.) vor înregistra o creștere puternică până în 2030, parțial datorită augmentării acestor servicii prin IA.

Chiar și în industriile în care IA pătrunde, adesea creează locuri de muncă complementare noi. De exemplu, răspândirea automatizării în producție crește nevoia de tehnicieni de întreținere și ingineri în robotică pentru instalarea și supravegherea mașinilor.

Creșterea comerțului electronic, alimentată de algoritmi IA pentru logistică, a sporit cererea pentru muncitori în depozite și curieri – roluri care se numără printre cele mai dinamice categorii de joburi în acest deceniu.

În domeniile creative, IA generativă poate produce conținut sau designuri, dar oamenii sunt încă necesari pentru a direcționa viziunea creativă, a edita și rafina rezultatele IA și a promova produsele. Această dinamică a colaborării IA alături de oameni poate face angajații mai productivi și companiile mai competitive, ceea ce adesea conduce la extinderea afacerilor și la noi angajări.

Firma globală de consultanță PwC a găsit dovezi că industriile care adoptă intens IA înregistrează de fapt creșteri mai rapide ale locurilor de muncă și salarii în creștere, deoarece IA ajută angajații să ofere mai multă valoare.

În esență, IA are potențialul să „facă oamenii mai valoroși, nu mai puțin”, chiar și în locuri de muncă cu multe sarcini automatizabile. Folosită cu înțelepciune, IA poate elibera angajații de sarcinile monotone și îi poate împuternici să se concentreze pe activități cu impact mai mare, stimulând inovația și modele de afaceri noi care generează locuri de muncă suplimentare.

Cea mai mare creștere și scădere proiectată a locurilor de muncă până în 2030. Acest grafic din Raportul Future of Jobs 2025 al Forumului Economic Mondial ilustrează ocupațiile care se așteaptă să înregistreze cele mai mari câștiguri și pierderi de locuri de muncă la nivel global până în 2030.

În partea stângă, vedem o creștere a cererii pentru locuri de muncă în domenii precum agricultură, transport, tehnologie și economia îngrijirii. De exemplu, muncitorii agricoli sunt estimați să crească cu zeci de milioane pe măsură ce lumea investește în securitatea alimentară și tranziții verzi, iar curierii și dezvoltatorii software se numără și ei printre rolurile cu cea mai rapidă creștere.

În partea dreaptă, locurile de muncă care se preconizează că vor scădea cel mai mult sunt în mare parte cele cu sarcini repetitive și de rutină susceptibile de automatizare. Roluri precum operatorii de introducere date, secretarele, casierii bancari și casierii înregistrează unele dintre cele mai abrupte scăderi, reflectând modul în care digitalizarea și IA eficientizează munca administrativă și tranzacțiile de bază.

Este important de remarcat că, deși unele locuri de muncă vor dispărea, mulți dintre angajații din aceste roluri vor trece la poziții noi – adesea cele în creștere din partea stângă a graficului.

Concluzia principală este că IA va remodela fundamental mixul de locuri de muncă din economie. Se așteaptă în continuare o creștere generală a ocupării forței de muncă, dar vor exista clar câștigători și pierzători în rândul ocupațiilor. Aceasta evidențiază necesitatea recalificării și tranzițiilor profesionale pe măsură ce natura muncii evoluează.

Impactul la nivel industrial: Toate sectoarele resimt schimbarea

Influența IA asupra locurilor de muncă este extinsă în aproape toate industriile. La început, mulți au presupus că IA va perturba doar companiile tehnologice sau afacerile foarte digitalizate, dar acum știm că impactul este mult mai larg.
De la producție la sănătate, de la finanțe la agricultură, niciun sector nu este complet imun la efectele IA. Totuși, natura și amploarea impactului variază în funcție de industrie:

• Producție și Logistică: Acest sector a cunoscut automatizare extinsă de ani buni, iar IA accelerează această tendință. Roboții și mașinile ghidate de IA se ocupă de asamblare, sudură, ambalare și gestionarea stocurilor în fabrici și depozite.
  Acest lucru a redus cererea pentru unele locuri de muncă manuale pe liniile de producție. De exemplu, producătorii auto folosesc acum roboți conduși de IA pentru sarcini precum vopsirea și inspecția calității, rezultând echipe de producție mai restrânse.

  În același timp, producătorii angajează mai mulți ingineri în robotică, integratori de sisteme IA și tehnicieni de întreținere pentru a menține aceste sisteme automatizate în funcțiune. IA optimizează și lanțurile de aprovizionare – prezicând cererea, gestionând stocurile și direcționând transporturile – ceea ce crește productivitatea și poate conduce la creșterea rolurilor precum coordonatorii logistici și analiștii de date.
  Așadar, în timp ce locurile de muncă tradiționale de pe liniile de asamblare scad, apar noi joburi tehnice și de supraveghere.

• Finanțe și Bănci: Industria financiară trece printr-o transformare condusă de IA în modul în care operează. Sistemele de tranzacționare algoritmică au automatizat multe locuri de muncă în tranzacționarea bursieră și valutară care anterior angajau numeroși analiști.
  Băncile și firmele de asigurări folosesc IA pentru detectarea fraudelor, evaluarea riscurilor și subscriere, automatizând sarcini care necesitau echipe mari în spate.

  De exemplu, analiștii de credit și subscriitorii de asigurări sunt din ce în ce mai des asistați sau chiar înlocuiți de modele IA care pot evalua riscul financiar în câteva secunde. În serviciile pentru clienți, băncile au implementat chatboți alimentați de IA pentru a gestiona întrebările de rutină, reducând necesarul de personal în centrele de apel.
  Aceste eficiențe înseamnă mai puține roluri tradiționale (cum ar fi casierii sau ofițerii de credite), dar există o cerere în creștere pentru dezvoltatori fintech, oameni de știință în date și experți în securitate cibernetică care să construiască și să protejeze aceste sisteme IA.

  În plus, consilierii financiari și managerii de avere nu sunt depășiți; dimpotrivă, ei folosesc instrumente IA pentru a servi mai bine clienții, concentrându-se pe consultanță complexă, în timp ce delegă calculele algoritmilor. Sectorul financiar este un exemplu clar de IA care completează locurile de muncă cu calificare înaltă (sporind eficiența analiștilor și consilierilor), chiar dacă automatizează unele roluri de suport.

• Retail și Servicii Clienți: Automatizarea în retail schimbă peisajul locurilor de muncă pentru casieri, vânzători și reprezentanți de vânzări. Am asistat la o explozie a mașinilor de autoservire și a roboților pentru cumpărături online care reduc nevoia de personal la casele de marcat și în magazinele fizice.
  Marii retaileri experimentează experiențe de cumpărături just-walk-out fără casieri umani. Aceasta a contribuit la scăderea locurilor de muncă tradiționale în retail, iar pozițiile de casier sunt așteptate să continue să scadă.

  În centrele de apel și suport clienți, chatboții IA și asistenții virtuali gestionează întrebări frecvente și depanare de bază, permițând unui agent uman să supravegheze mai multe interacțiuni IA simultan. Aceasta înseamnă că firmele pot deservi mai mulți clienți cu mai puțin personal de suport, schimbând calculul angajărilor.
  Totuși, serviciile pentru clienți nu dispar – ele evoluează.

  Natura locurilor de muncă în retail și servicii clienți se mută către roluri precum managementul experienței clienților, gestionarea escaladărilor (probleme mai complexe pe care IA nu le poate rezolva) și furnizarea de servicii față în față care rămân solicitate. De asemenea, creșterea comerțului electronic (parțial datorită motoarelor de recomandare IA) a creat locuri de muncă în centre de distribuție, livrări și marketing digital. Astfel, în timp ce rolurile din magazine scad, joburile din logistică e-commerce sunt în plină expansiune.

• Sănătate: Impactul IA asupra locurilor de muncă din sănătate este în mare parte complementar, nu înlocuitor. IA este folosită pentru a analiza imagini medicale (radiologie), a sugera planuri de tratament, a transcrie note medicale și chiar a monitoriza semnele vitale ale pacienților cu dispozitive inteligente.
  Aceste tehnologii sprijină medicii, asistentele și tehnicienii, ajutându-i să ia decizii mai rapide și uneori mai precise.

  De exemplu, un sistem IA poate semnala semne timpurii ale unei boli pe o radiografie pentru ca radiologul să le verifice, economisind timp. Aceasta înseamnă că medicii pot trata mai mulți pacienți, iar asistentele pot automatiza sarcinile de documentare de rutină pentru a se concentra mai mult pe îngrijirea pacienților.
  Departe de a reduce locurile de muncă în sănătate, cererea pentru profesioniști în domeniu crește la nivel global, datorită în parte îmbătrânirii populației și faptului că IA permite extinderea serviciilor.

  Asistenții medicali și alte roluri de îngrijire sunt preconizate să crească semnificativ până la sfârșitul deceniului. În loc să vadă IA ca o amenințare, mulți o percep ca pe un instrument care eliberează personalul medical pentru aspectele empatice și centrate pe om ale îngrijirii, pe care mașinile nu le pot gestiona.

  Totuși, unele roluri specializate, cum ar fi transcriitorii medicali, au înregistrat scăderi (IA de tip speech-to-text poate face transcrierea), iar în viitor domenii precum radiologia diagnostică sau patologia ar putea fi transformate pe măsură ce IA preia mai multe sarcini analitice.
  Scenariul probabil este că lucrătorii din sănătate vor colabora cu IA – cu apariția unor roluri noi în IT medical, managementul sistemelor IA și analiza datelor pentru susținerea îngrijirii pacienților.

• Educație și Servicii Profesionale: Sectore precum educația, serviciile juridice și consultanța se adaptează și ele la IA. În educație, sistemele de tutoriat IA și software-ul de notare automată pot reduce volumul de muncă administrativ al profesorilor, dar aceștia rămân necesari pentru mentorat, feedback critic și sprijin socio-emoțional pentru elevi.
  În loc să înlocuiască profesorii, IA îi ajută să personalizeze învățarea – de exemplu, analizând conceptele cu care un elev se confruntă și sugerând exerciții țintite.

  Aceasta poate schimba oarecum rolul profesorilor (mai mult facilitatori decât lectori), dar nu elimină nevoia de educatori. În domeniul juridic, IA poate redacta contracte de rutină sau revizui documente rapid (e-discovery), reducând orele petrecute de avocați juniori sau paralegali pe sarcini monotone.
  Ca rezultat, unele joburi juridice entry-level sunt mai puține, dar avocații se pot concentra mai mult pe analiză complexă, strategie în instanță și interacțiunea cu clienții. Apar și noi joburi în tehnologia juridică (cum ar fi specialiști IA juridici).

  Similar, în marketing și media, IA poate genera conținut sau reclame de bază, dar creativii umani rafinează și ridică calitatea acestora – iar directori creativi, editori și strategi de marketing rămân căutați.
  În sectoarele profesionale, IA acționează ca un super-asistent: preia sarcini repetitive și permite profesioniștilor calificați să realizeze mai mult în mai puțin timp.

În concluzie, toate industriile integrează IA într-o formă sau alta, iar profilurile locurilor de muncă din aceste industrii se schimbă în consecință. Transformarea depășește sectorul tehnologic în sine.

Locurile de muncă care implică muncă fizică de rutină sau procesare de informații sunt în scădere, în timp ce cele care implică gândire creativă, interacțiune umană complexă sau supravegherea sistemelor IA înregistrează creștere.

Provocarea pentru fiecare industrie este să gestioneze această tranziție – să ajute angajații actuali să treacă în roluri noi sau să-și îmbunătățească competențele pe măsură ce vechile roluri evoluează sau dispar.

Peisajul schimbător al competențelor: Adaptarea la un mediu de lucru alimentat de IA

Pe măsură ce IA schimbă locurile de muncă, ea modifică și competențele necesare pentru a prospera în forța de muncă. În era IA, sunt foarte apreciate atât competențele tehnice avansate, cât și abilitățile umane puternice.

Pe partea tehnică, competențele în IA, învățare automată, analiză de date și alfabetizare digitală sunt din ce în ce mai importante în multe locuri de muncă.

Chiar și rolurile care nu sunt „în tehnologie” necesită adesea ca angajații să folosească confortabil instrumente bazate pe IA sau să interpreteze date. Angajatorii estimează că până în 2025, un impresionant 39% din competențele de bază necesare în diverse ocupații se vor schimba din cauza tehnologiei și altor tendințe.

De fapt, ritmul schimbării competențelor se accelerează – o estimare sugerează că aproape 40% din competențele folosite de angajați la locul de muncă vor fi diferite până în 2030, față de o schimbare de 34% prognozată cu câțiva ani în urmă.

Aceasta înseamnă că învățarea continuă și recalificarea au devenit esențiale. Angajații nu se mai pot baza pe un set static de competențe dobândit la începutul carierei; formarea continuă este noua normalitate pentru a ține pasul cu schimbările generate de IA.

Interesant este că, pe măsură ce cererea pentru competențe tehnice crește, angajatorii pun și mai mult accent pe abilitățile „umane” pe care IA nu le poate replica ușor.

Gândirea critică, creativitatea, rezolvarea problemelor, comunicarea, leadershipul și inteligența emoțională sunt toate foarte apreciate într-un mediu de lucru dominat de IA.

Pe o piață a muncii inundată de mașini inteligente, ceea ce diferențiază oamenii sunt lucruri precum creativitatea, adaptabilitatea, empatia și gândirea strategică. De fapt, analizele anunțurilor de angajare arată că 8 din primele 10 competențe cele mai solicitate sunt atribute non-tehnice precum munca în echipă, comunicarea și leadershipul.

Aceste competențe durabile rămân căutate tocmai pentru că IA nu posedă creativitate autentică și înțelegere emoțională.

De exemplu, un sistem IA poate procesa cifre și chiar redacta un raport, dar un manager uman este necesar pentru a interpreta rezultatele, a lua decizii, a motiva echipa și a inova abordări noi.

Prin urmare, angajatul ideal al viitorului este adesea descris ca un hibrid: suficient de priceput în tehnologie pentru a folosi instrumentele IA, dar și puternic în abilități interpersonale și cognitive pe care mașinile nu le au.

Companiile recunosc existența unui deficit de competențe și reacționează. Majoritatea angajatorilor (aproximativ 85%) raportează că intenționează să crească investițiile în programe de recalificare și perfecționare pentru a face față provocărilor IA.

Perfecționarea poate varia de la cursuri formale în știința datelor sau IA, la mentorat la locul de muncă pentru utilizarea noilor software-uri, până la încurajarea angajaților să obțină certificări online (de exemplu, în ingineria prompturilor sau etica IA).

Impulsul pentru perfecționare este global: de la economiile avansate la cele în curs de dezvoltare, companii și guverne lansează inițiative pentru a preda competențe digitale și a ajuta angajații să treacă în roluri noi. Am văzut eforturi precum bootcamp-uri de programare, campanii de alfabetizare digitală și parteneriate cu platforme de învățare online (de exemplu, Coursera, care raportează creșteri semnificative ale înscrierilor la cursuri legate de IA).
Raționamentul este clar – companiile care nu acoperă deficitul de competențe riscă să rămână în urmă.

De fapt, 63% dintre angajatori spun că lipsa competențelor este o barieră principală în adoptarea noilor tehnologii. Fără competențele potrivite în forța de muncă, firmele nu pot implementa pe deplin IA și alte inovații. Dezvoltarea talentelor a devenit astfel o prioritate strategică.

Pentru angajații individuali, implicația este să îmbrățișeze învățarea continuă. Tinerii care intră pe piața muncii sunt încurajați să construiască atât baze tehnice solide (cum ar fi înțelegerea modului în care funcționează IA și analiza datelor), cât și să-și cultive abilitățile creative și sociale.

Angajații aflați la mijlocul carierei, care pot vedea părți din joburile lor preluate de IA, caută recalificare pentru a se orienta către roluri emergente.

Există, de asemenea, un accent tot mai mare pe educația STEM și competențele digitale în școlile din întreaga lume, pregătind următoarea generație pentru o economie condusă de IA. Iar pentru cei ale căror locuri de muncă sunt în mare risc, învățarea unor noi competențe este adesea biletul către o carieră mai sigură.

Vestea încurajatoare este că diverse studii sugerează că angajații pot fi rezilienți și adaptabili – cu o pregătire adecvată, mulți pot face tranziții cu succes.

De exemplu, un studiu a arătat că instrumentele IA pot ajuta angajații mai puțin experimentați să devină productivi mai rapid, indicând că oamenii plus IA pot performa mai bine decât oricare dintre ei separat. Astfel, viitorul aparține celor care colaborează cu IA: dobândind competențele de a folosi IA ca instrument și concentrându-se pe talentele unice umane care o completează.

Perspectiva globală: Inegalitate, politici și viitorul muncii

Impactul IA asupra locurilor de muncă nu este uniform la nivel mondial. Există diferențe clare între țări și grupuri demografice, ceea ce ridică îngrijorări privind creșterea inegalităților.

Economiile avansate (precum SUA, Europa, Japonia) sunt atât cei mai agresivi adoptatori ai IA, cât și cei mai expuși la perturbările sale.

Cercetările FMI arată că aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate ar putea fi afectate de IA în anii următori, comparativ cu doar 40% în piețele emergente și 26% în țările cu venituri mici. Acest lucru se datorează faptului că țările mai bogate au mai multe locuri de muncă în sectorul formal și în ocupații digitale sau cu calificare înaltă, pe care IA le poate pătrunde.

În țările cu venituri mai mici, o parte mai mare a forței de muncă este implicată în muncă manuală, agricultură sau locuri de muncă informale, care sunt mai puțin afectate imediat de tehnologiile IA actuale. Totuși, asta nu înseamnă că economiile emergente sunt în siguranță față de IA – mai degrabă, ele ar putea pierde inițial beneficiile IA (din cauza infrastructurii și talentului mai reduse pentru adoptare) și apoi să se confrunte cu perturbări mai târziu, pe măsură ce tehnologia IA se maturizează.

Există riscul ca IA să adâncească decalajul între țări, cu națiuni avansate tehnologic care sporesc productivitatea și bogăția, în timp ce altele rămân în urmă.

Pentru a contracara acest lucru, organizațiile globale subliniază necesitatea unor strategii IA incluzive, în care țările în curs de dezvoltare investesc acum în infrastructură digitală și competențe pentru a nu rămâne în urmă.

În interiorul țărilor, IA ar putea de asemenea crește inegalitatea dacă nu este gestionată cu atenție. De obicei, angajații cu calificări și venituri mai mari sunt mai bine poziționați să beneficieze de IA – pot folosi algoritmii pentru a deveni mai productivi și a obține salarii mai bune.

În schimb, angajații cu calificări mai scăzute care realizează sarcini automatizabile ar putea vedea locurile lor de muncă erodate sau salariile stagnând.

De exemplu, un inginer IA sau un manager care folosește IA ar putea beneficia de productivitate și salarii mai mari, în timp ce un funcționar de birou cu sarcini repetitive ar putea fi concediat. În timp, această dinamică ar putea concentra și mai mult bogăția și veniturile în vârful piramidei.
FMI avertizează că în majoritatea scenariilor IA este probabil să agraveze inegalitatea generală, dacă nu se intervine.

Am putea asista la piețe ale muncii tot mai polarizate, unde un segment de angajați bine educați prosperă alături de IA, în timp ce alt segment se confruntă cu șomaj sau migrează către joburi cu salarii mai mici în servicii. Există și o dimensiune generațională – angajații tineri se pot adapta mai ușor la instrumentele IA, în timp ce cei mai în vârstă pot întâmpina dificultăți în recalificare, ceea ce poate duce la diviziuni pe criterii de vârstă.

Și, după cum s-a menționat anterior, dinamica de gen ar putea de asemenea să se schimbe: istoric, automatizarea a afectat cel mai mult locurile de muncă dominate de bărbați în producție, dar IA ar putea afecta mai mult locurile de muncă administrative și de birou dominate de femei, dacă, de exemplu, rolurile de secretariat și administrative sunt puternic automatizate.

Aceste complexități înseamnă că factorii de decizie au un rol crucial în facilitarea tranziției.

Guvernele, instituțiile educaționale și companiile vor trebui să colaboreze pentru a elabora politici care să ajute angajații să se adapteze la impactul IA. O prioritate majoră este consolidarea plasei sociale de siguranță – aceasta include indemnizații de șomaj, programe de recalificare și servicii de plasare pentru cei afectați de tehnologie.

Asigurarea că persoanele care își pierd locul de muncă din cauza IA beneficiază de sprijin și oportunități de a învăța noi competențe și de a găsi un job bun este esențială pentru prevenirea șomajului pe termen lung sau a sărăciei.

Organizația Internațională a Muncii (OIM) sugerează că, deoarece majoritatea locurilor de muncă vor fi transformate, nu eliminate complet, există o fereastră pentru a gestiona tranziția în mod proactiv. Un rezultat pozitiv al cercetărilor OIM este că la nivel global doar aproximativ 3% din locuri de muncă sunt în ocupații cu cel mai mare risc de automatizare completă prin IA generativă, în timp ce un angajat din patru ar putea vedea unele dintre sarcinile sale modificate de IA.

Aceasta implică faptul că, dacă acționăm rapid, putem adapta locurile de muncă în jurul IA (prin recalificare și reorganizarea muncii) în loc să ne așteptăm la șomaj în masă.

Măsuri politice precum încurajarea uceniciei, formării profesionale în competențe tehnologice, programelor de alfabetizare digitală și chiar conturilor pentru învățare pe tot parcursul vieții (pentru ca angajații să-și finanțeze educația continuă) sunt explorate în multe țări.
De exemplu, Uniunea Europeană a lansat inițiative axate pe o „agendă a competențelor” pentru a pregăti angajații pentru economia digitală și condusă de IA.

Un alt unghi politic este reglementarea implementării IA pentru a evita perturbările iresponsabile ale locurilor de muncă. Unii au propus stimulente pentru companiile care recalifică sau redistribuie angajații în loc să-i concedieze când automatizează sarcini.
Investițiile publice în crearea de locuri de muncă – cum ar fi în economia verde sau în sectorul îngrijirii – pot compensa pierderile generate de IA oferind noi oportunități de angajare (așa cum se vede în creșterea locurilor de muncă în îngrijire și energie verde).

Sistemele educaționale sunt regândite pentru a pune accent pe flexibilitate, STEM și gândire critică de la o vârstă fragedă, astfel încât forța de muncă viitoare să fie pregătită pentru IA. În plus, se discută idei mai radicale precum venitul universal de bază (UBI) ca o plasă de siguranță pentru un viitor în care instabilitatea locurilor de muncă ar putea crește – deși UBI rămâne controversat și nu este implementat pe scară largă, reflectă nivelul de îngrijorare legat de potențialul IA de a perturba angajarea tradițională.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, subliniază că este nevoie de un „echilibru atent al politicilor” pentru a valorifica beneficiile IA în timp ce protejăm oamenii.

Aceasta include nu doar formare și plase de siguranță, ci și instituții puternice ale pieței muncii – asigurându-se că angajații au o voce în modul în care IA este adoptată, actualizând legislația muncii pentru a ține cont de IA (de exemplu, munca în regim gig facilitată de algoritmi IA) și menținând ghiduri etice pentru utilizarea corectă a IA.

În final, merită menționat că IA însăși poate deveni parte a soluției. Așa cum IA perturbă locurile de muncă, poate fi folosită și pentru a ajuta angajații și factorii de decizie să răspundă. Instrumentele IA pot asista în potrivirea locurilor de muncă (potrivind oamenii cu joburi sau programe de formare mai eficient), pot oferi platforme personalizate de învățare și pot anticipa tendințele pieței muncii pentru ca educația și formarea să vizeze competențele viitoare.

Unele guverne folosesc IA pentru a analiza care regiuni sau industrii sunt cele mai expuse automatizării, direcționând apoi fondurile corespunzător.

Pe scurt, deși IA aduce provocări, poate fi și un aliat în crearea unui viitor al muncii mai productiv și, sperăm, mai uman – dacă facem alegerile corecte. Era IA este aici, iar cu acțiuni bine gândite, poate fi orientată spre prosperitate largă, nu spre inegalitate.

>>> Doriți să aflați:

Riscurile utilizării inteligenței artificiale

Probleme legate de inteligența artificială și securitatea datelor

Impactul IA asupra locurilor de muncă este profund și complex. Ea elimină anumite roluri, modifică dramatic multe altele și, în același timp, creează noi oportunități pentru cei cu competențele potrivite.
În fiecare industrie, echilibrul dintre oameni și mașini se schimbă: IA preia mai mult din munca repetitivă, în timp ce oamenii sunt împinși să se concentreze pe funcții de nivel superior.

Această tranziție poate fi tulburătoare – pentru angajații ale căror mijloace de trai sunt amenințate și pentru societățile care se confruntă cu modul de a asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Totuși, povestea IA și a locurilor de muncă nu este doar una a înlocuirii distopice. Este și o poveste de augmentare și inovație.
Cu IA care preia sarcinile de rutină, oamenii au șansa să se angajeze în activități mai semnificative și creative decât înainte.

Și pe măsură ce IA stimulează creșterea economică (posibil adăugând 7% la PIB-ul global în anii următori conform unor estimări), această creștere se poate traduce în crearea de locuri de muncă în domenii pe care nici nu le putem imagina astăzi.

Rezultatul net – dacă IA va conduce la șomaj în masă sau la o epocă a abundenței – va depinde de modul în care gestionăm tranziția. Investiția în oameni este esențială.

Aceasta înseamnă echiparea angajaților cu competențele necesare pentru a lucra alături de IA, reproiectarea educației pentru a fi orientată spre viitor și sprijinirea celor afectați.

Companiile trebuie să acționeze ca părți responsabile, adoptând IA în moduri care îmbunătățesc forța lor de muncă și nu doar reduc costurile. Guvernele trebuie să elaboreze politici care să încurajeze inovația, dar și să ofere protecție și formare pentru angajați.

Cooperarea internațională poate fi necesară, de asemenea, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să adopte IA în mod benefic și să prevină o divizare digitală globală tot mai mare.

În cele din urmă, IA este un instrument – unul foarte puternic – iar impactul său asupra locurilor de muncă va fi ceea ce vom face împreună cu el. După cum spune un raport, „era IA este aici și încă este în puterea noastră să asigurăm că aduce prosperitate pentru toți”.

Dacă vom răspunde provocării, putem valorifica IA pentru a elibera potențialul uman, creând un viitor al muncii nu doar mai eficient, ci și mai satisfăcător și uman.

Tranziția poate să nu fie ușoară, dar cu efort proactiv, angajații de azi pot deveni inovatorii de mâine într-o lume condusă de IA. Impactul IA asupra locurilor de muncă este uriaș – dar cu viziunea și pregătirea potrivită, poate fi un catalizator pentru noi oportunități și o viață profesională mai bună pentru milioane.