Inteligența artificială (AI) poate fi împărțită în două categorii principale: AI slabă și AI puternică. Conform definiției, AI slabă (numită și AI îngustă – Artificial Narrow Intelligence) este un sistem proiectat să execute o sarcină specifică, cu un domeniu limitat. În schimb, AI puternică (sau AI generală – Artificial General Intelligence) reprezintă conceptul unui sistem ideal capabil să gestioneze orice sarcină intelectuală asemănătoare omului.

Diferența fundamentală este că AI puternică ideală poate învăța, raționa și aplica cunoștințe în mod flexibil în diverse domenii, asemenea oamenilor, în timp ce AI slabă funcționează eficient doar în limitele restrânse pentru care a fost programată. În prezent, toate aplicațiile AI reale sunt de tip AI slabă; AI puternică se află încă în faza de cercetare și există în principal la nivel teoretic.

Împreună cu INVIAI aflați mai multe detalii despre aceste două tipuri de AI chiar în conținutul de mai jos!

Ce este AI slabă? Caracteristici principale

AI slabă (Artificial Narrow Intelligence) este cea mai răspândită formă de inteligență artificială în prezent. Aceste sisteme sunt antrenate și programate să îndeplinească o sarcină specifică, cum ar fi recunoașterea imaginilor, procesarea vocii sau consultanța pe baza unor modele prestabilite. Caracteristicile AI slabe includ:

• Specializare pe sarcini: AI slabă se concentrează doar pe sarcini specifice și bine definite, cum ar fi conducerea autonomă, diagnosticarea medicală de bază sau chatbot-uri pentru servicii clienți. Datorită concentrării pe o singură sarcină, acestea adesea depășesc performanțele umane în domeniul respectiv.
• Bazată pe date: Majoritatea AI slabe utilizează tehnici de învățare automată (machine learning) și învățare profundă (deep learning) pentru a analiza volume mari de date, a identifica tipare și a face predicții. Ele „învață” doar pe baza datelor furnizate și nu își dezvoltă singure capacitatea de înțelegere dincolo de aceste informații.
• Lipsa conștiinței: AI slabă nu are conștiință sau auto-percepție. Ea doar simulează inteligența pe baza algoritmilor și datelor de antrenament, fără să înțeleagă sau să perceapă lumea ca un om.
• Limitări ale capacității: Deoarece AI slabă este eficientă doar într-o singură activitate, dacă întâlnește o problemă sau un context nou în afara domeniului său, nu poate să o rezolve singură. De exemplu, un asistent virtual poate răspunde doar la întrebări din domeniul programat și nu poate trece la alte sarcini precum compunerea muzicii sau pictura.

Conform mai multor studii, conceptul de AI slabă este definit ca un sistem de inteligență artificială îngustă dedicat unor sarcini specifice. După cum menționează VNPT AI, AI slabă funcționează bine doar în limitele restrânse și nu poate depăși singură limitele sarcinii atribuite. Pe de altă parte, AI slabă se remarcă prin concentrarea și precizia ridicată în aplicații specializate, contribuind astfel cu valoare semnificativă în viața și activitatea noastră.

Aplicații ale AI slabe

În prezent, majoritatea aplicațiilor AI din jurul nostru sunt de tip AI slabă. Exemple reprezentative includ:

• Asistenți virtuali (Virtual Assistants): Sisteme precum Siri, Google Assistant sau Amazon Alexa pot recunoaște vocea și executa comenzi simple (setare alarmă, verificare vreme etc.) conform programării. Deși comunică în limbaj natural, răspund doar în limitele datelor pe care au fost antrenați.
• Sisteme de recomandare (Recommendation Systems): Platforme precum Netflix, YouTube sau Amazon folosesc AI slabă pentru a analiza istoricul vizionărilor sau cumpărăturilor utilizatorilor și a sugera filme sau produse potrivite. Ele valorifică capacitatea de a învăța din volume mari de date pentru a personaliza experiența și a optimiza satisfacția utilizatorului.
• Procesarea viziunii computerizate (Computer Vision): Aplicații de recunoaștere a imaginilor și videoclipurilor, cum ar fi supravegherea video, clasificarea fotografiilor în Google Photos sau sistemele de conducere autonomă bazate pe camere, sunt realizate prin AI slabă. De exemplu, rețele neuronale specializate (precum modelul YOLO de la Ultralytics) pot detecta obiecte, semne de circulație sau analiza imagini medicale cu precizie în cadrul sarcinilor specifice.
• Procesarea limbajului natural (NLP) și chatbot-uri: AI slabă este utilizată pe scară largă în traducerea automată (ex. Google Translate), chatbot-uri pentru consultanță clienți sau aplicații de analiză a textelor. Acestea pot înțelege și genera fraze pe baza modelelor învățate, dar doar în contexte limitate. De exemplu, un chatbot de suport clienți răspunde doar la întrebări din domeniul specific al companiei.

Exemplele de mai sus arată că AI slabă a schimbat și continuă să transforme numeroase domenii: de la sănătate (asistență în diagnosticarea imagistică), finanțe (analiza datelor tranzacționale), producție (control automat al calității) până la servicii (consultanță clienți) și divertisment. Prin optimizarea proceselor și automatizarea sarcinilor repetitive, AI slabă ajută oamenii să economisească timp și să crească eficiența muncii.

Ce este AI puternică?

Spre deosebire de AI slabă, AI puternică (Artificial General Intelligence – AGI) este conceptul care se referă la un sistem AI cu inteligență generală, asemănătoare omului. Potrivit VNPT AI, aceasta este o formă teoretică de inteligență artificială, capabilă să execute orice sarcină intelectuală pe care un om o poate realiza.

AI puternică ideală nu doar învață din date, ci poate aplica cunoștințele în multiple situații diferite fără a necesita programe specifice. Ea va avea capacitatea de raționament, planificare, luare a deciziilor și adaptare flexibilă în contexte noi.

În prezent, AI puternică rămâne un obiectiv pe termen lung al cercetării în domeniul AI și nu există încă sisteme care să atingă acest nivel. Experții o compară adesea cu o mașină care are „conștiință” sau „creativitate” la nivel uman. După cum descrie articolul de pe Ultralytics, AI puternică va putea analiza informații și lua decizii independente, similar oamenilor.

Caracteristicile ideale ale AI puternice includ capacitatea de a raționa și rezolva probleme complexe, de a planifica și de a învăța continuu din experiențe. De exemplu, AI puternică va comunica natural cu oamenii prin limbaj, ba chiar va crea soluții noi pentru situații neîntâlnite anterior.

Conceptul de AI puternică este adesea asociat cu inteligența artificială generală (AGI). Potrivit Built In, AGI este un sistem „capabil să funcționeze și să proceseze în mod asemănător oamenilor” – putând învăța, rezolva probleme și adapta la fel ca inteligența naturală.

Totuși, AGI există momentan doar în domeniul science-fiction și al problemelor teoretice. Dacă un sistem AGI ar exista cu adevărat, ar putea rezolva probleme globale urgente prin scanarea întregului volum de informații de pe Internet – un exemplu ilustrativ al potențialului enorm al AI puternice.

Potențialul și aplicațiile viitoare ale AI puternice

Deși AI puternică nu este încă realizată, numeroase cercetări și previziuni indică domeniile în care aceasta ar putea revoluționa:

• Sănătate: AI puternică ar putea diagnostica automat boli complexe și propune tratamente personalizate bazate pe întregul set de date medicale ale pacientului, inclusiv genetica, istoricul medical și stilul de viață. De exemplu, în dezvoltarea medicamentelor, AI puternică ar accelera căutarea de noi compuși și ar prezice eficiența acestora, reducând costurile și timpul cercetării farmaceutice.
• Finanțe: În domeniul financiar, AI puternică ar putea analiza piețele globale în timp real, luând în considerare factori economici, politici, sociali și chiar dezastre naturale. Ar învăța continuu din date complexe pentru a prezice fluctuațiile pieței cu o precizie mult mai mare decât sistemele AI înguste actuale.
• Educație: AI puternică ar putea personaliza programele de învățare pentru fiecare elev, urmărind progresul și ajustând metodele didactice pentru a se potrivi capacităților și nevoilor individuale. În loc de manuale generale, acest sistem inteligent ar crea programe de studiu personalizate bazate pe abilitățile și preferințele fiecărui cursant.
• Cercetare științifică și tehnologică: Un sistem ideal de AI puternică ar putea sintetiza cunoștințe din toate domeniile, de la inginerie și mediu până la sociologie, pentru a găsi soluții la probleme globale precum schimbările climatice, epidemiile sau energia curată. Din perspectiva science-fiction, un calculator AGI ar putea „scana” toată cunoașterea umană pentru a rezolva cele mai mari provocări.

În viitor, AI puternică este așteptată să redefinească multe industrii. Totuși, dezvoltarea AGI ridică numeroase provocări etice și de siguranță: trebuie să ne asigurăm că aceasta funcționează în beneficiul comun și să evităm consecințele nedorite.

>>> Poate nu știați: Ce este AI restrâns și AI general?

AI slabă și AI puternică sunt concepte esențiale pentru a înțelege inteligența artificială. AI slabă este deja prezentă în viața de zi cu zi, cu aplicații concrete precum asistenții virtuali, sistemele de recomandare sau mașinile autonome, oferind performanțe ridicate în sarcini specializate.

În schimb, AI puternică este un obiectiv încă neîndeplinit, cu ambiția de a construi o mașină „inteligentă ca un om” care să poată învăța și gândi pe o arie largă. În prezent, toate sistemele AI reale sunt de tip AI slabă.

Totuși, cercetările privind AI puternică continuă să deschidă perspective uriașe pentru viitor, promițând revoluții în sănătate, finanțe, educație și multe alte domenii. Înțelegerea clară a conceptelor și aplicațiilor celor două tipuri de AI ne ajută să orientăm dezvoltarea tehnologică într-un mod prudent și eficient.